Despre dependente

Acest articol de psihoeducaţie conține cele mai importante capcane psihologice care influențează dezvoltarea și menținerea dependenței de jocuri de noroc și este foarte important ca jucătorii să fie conștienți de prezența lor pentru a crește gradul de conștientizare și gândirea critică cu privire la problema jocurilor de noroc.

Iluzia controlului

Descriere
Jucătorul crede că are control asupra rezultatelor unui joc de noroc, chiar și atunci când acestea sunt complet aleatorii.

Exemple:

• apăsarea butonului sau tragerea manetei la „momentul potrivit” sau cu un anumit deget
• aruncarea zarurilor într-un anumit mod
• sentimentul că va câștiga – este o judecată afectivă
• alegerea unei anumit aparat
• rutine specifice înainte de a juca (cum ar fi atingerea unui aparat de trei ori)
• Alegerea anumitor numere la loterie

Eroarea jucătorului

Descriere: Jucătorul crede că rezultatele trecute influențează rezultatele viitoare în jocurile de noroc care sunt in realitate independente. A vedea ”tipare” care nu există.

Exemple:

• După ce o monedă a aterizat de 5 ori la rând pe „față”, un jucător poate crede că este „musai” să aterizeze pe „spate” la următoarea aruncare.
• Roata ruletei a aterizat pe roșu de cinci ori la rând
• Un jucător de loterie evită să aleagă aceleași numere care au câștigat la extragerea anterioară
• Un joc de păcănele care nu a mai câștigat de mult timp și crede că se „cuvine” să câștige, gândindu-se că aparatul trebuie să fie „gata” să-l recompenseze
• În poker, un jucător crede că acum ”trebuie” să aibă pentru o mână bună, ca și cum pachetul i-ar datora asta

Credința in „lucky streaks”

Descriere: O „serie norocoasă” este atunci când un jucător experimentează câștiguri (sau pierderi) consecutive și crede că acest model are sens – că se află într-o „fază norocoasă” în care șansele sale de câștig sunt mai mari decât de obicei. Este un comportament de căutare a tiparelor. Creierul omului este înclinat în mod natural să vadă tipare.

Exemplu: După câștiguri consecutive la un slot machine, jucătorul poate crede că este „pe val” și crește miza, presupunând că va continua să câștige.

• Câștigul duce la ”falsă” încredere
• Asumarea de riscuri crescute
• Ignorarea probabilității și a aleatoriului
• Memorie selectivă – le întărește credința în serii norocoase
• Urmărirea re-experimentării sentimentului de câștig- Acest lucru îi determină să stea mai mult, să cheltuiască mai mulți bani

Superstiţiile

Descriere: Jucătorul asociază obiectele, comportamentele sau ritualurile cu succesul în jocurile de noroc, crezând că acestea pot influența rezultatul.

Exemple:

• Purtând aceleași haine, pălării sau chiar lenjerie intimă
• Folosirea unei monede „norocoase” pentru a paria sau evitarea anumitor zile ale săptămânii
• Ritualuri înainte de jocuri de noroc – suflarea zarurilor, rugăciunea, rostirea unei anumite fraze sau incantații înainte de a începe un joc, ca și cum ar invoca norocul
• Alegerea aceluiași loc la cazinou sau așezarea într-un anumit loc
• Evitarea numărării banilor în timpul unui joc, crezând că aduce ghinion
• Evitarea anumitor persoane pe care le consideră „ghinioniste” sau rugarea prietenilor să nu menționeze „pierdere” sau „ghinion”, temându-se că le-ar putea afecta negativ șansele
• Atingerea unui slot machine/pacanea într-un anumit loc

Eroarea near-miss-ului (aproape de câștig)

Descriere: Jucătorul percepe un „aproape câștig” ca un semn că este foarte aproape de succes, ceea ce îl determină să joace mai departe. Near-miss-urile sunt concepute pentru a părea că jucătorul a fost „aproape” de a câștiga.

Cum funcționează near-miss-ul:

• Falsa percepție a controlului
• Motivație crescută de a continua: Studiile arată că ratarea la limită activează aceleași căi de recompensă în creier ca și câștigurile reale
• Credința în faptul ca se apropie de câștig !!
• Impactul emoțional: Ratările la limită creează un răspuns emoțional puternic, deoarece declanșează atât entuziasmul de a fi aproape de a câștiga, cât și frustrarea de a eșua. Acest amestec de emoții îi poate determina pe jucători să continue jocurile de noroc ca o modalitate de a „finaliza” ceea ce pare a fi un aproape câștig.

Exemple de  ratări la limită:

• Sloturi: Rolele arată două simboluri jackpot, cu al treilea simbol doar ușor decentrat, dând impresia unui ”aproape jackpot”.
• Bilete răzuibile: Răzuirea unui bilet pentru a dezvălui două simboluri câștigătoare, doar pentru a descoperi că al treilea nu se potrivește.
• Numere de loterie: Obținerea corectă a patru din cinci numere într-o extragere la loterie, ceea ce se simte ca „aproape” câștig.
• Ruletă: Pariind pe negru, mingea aterizează pe numărul de lângă un număr negru, dând impresia unei ratări la limită.

Near-miss-urile sunt strategii intenționate în multe jocuri și nu indică de fapt o șansă mai mare de câștig.

Visul jackpotului

Descriere: Jucătorii se fixează pe fantezia de a câștiga o sumă de bani care le va schimba viața, adesea printr-un jackpot mare. Această credință alimentează ideea că un singur câștig mare le va rezolva toate problemele sau va duce la fericire instantanee.

Cum se manifestă eroarea visului jackpotului

• Așteptări nerealiste de câștig: Mulți jucători cred că câștigarea jackpotului este o posibilitate reală, chiar dacă șansele sunt adesea extrem de mici. De exemplu, sloturile sau loteriile pot avea șanse de 1 la câteva milioane, dar jucătorii încă simt că li s-ar putea întâmpla.
• Fantezia „câștigului care schimbă viața”: Visul jackpotului este adesea legat de fanteziile de libertate financiară, renunțarea la un loc de muncă, plata datoriilor sau atingerea instantanee a altor obiective de viață. Această fantezie devine atât de puternică încât orbește jucătorii.
• Justificarea jocurilor de noroc persistente: Speranța de a câștiga un jackpot mare poate menține jucătorii să joace chiar și după pierderi repetate. S-ar putea gândi: „Dacă continui, în cele din urmă voi câștiga”, ceea ce îi determină să ignore pierderile.
• Credința în „destin” sau „soartă”: Unii jucători cred că sunt „destinați” să câștige jackpotul sau că se va întâmpla în cele din urmă dacă continuă să încerce.
• Atașamentul emoțional față de câștig: Visul unui câștig jackpot devine puternic din punct de vedere emoțional, reprezentând speranță, evadare sau validare. Acest atașament emoțional poate face dificil pentru jucători să renunțe, chiar dacă înțeleg că șansele sunt împotriva lor.

Bias-ul de confirmare (Distorsiune de confirmare)

Descriere: Jucătorul tinde să-și amintească doar câștigurile și să ignore sau să minimizeze pierderile, întărind convingerea că are succes.

Exemplu: Un jucător care a câștigat o sumă mică poate exagera importanța acestei victorii și poate uita de toate pierderile anterioare. Astfel, își amintește doar momentele pozitive, ceea ce întărește comportamentul de joc.

• Percepția distorsionată a succesului: Concentrându-se doar pe victorii și ignorând pierderile, jucătorii se pot convinge că câștigă mai mult decât câștigă. Această percepție distorsionată alimentează comportamentul continuu al jocurilor de noroc.
• Asumarea de riscuri crescute
• Negarea problemei jocurilor de noroc: Prejudecata de confirmare permite jucătorilor să ignore semnele de dependență și să-și raționalizeze comportamentul ca fiind inofensiv sau chiar profitabil, ceea ce îi împiedică să recunoască nevoia de ajutor.

Prejudecăți de atribuire

Descriere: Jucătorul își atribuie câștigurile succeselor sau abilităților personale, dar când pierde dă vina pe ghinion sau pe factori externi.

Exemplu: Dacă un jucător câștigă la poker, crede că este din cauza abilităților sale. Dacă pierde, dă vina pe cărțile proaste sau pe norocul adversarului.

Auto-atribuire pentru victorii: abilități, strategii sau cunoștințe

Atribuire externă pentru pierderi: „ghinion”, o „zi ghinionistă” sau un aparat „trucat”. Acest lucru le permite să evite să se învinovățească și reduce sentimentele de responsabilitate.

Jucătorii își amintesc adesea câștigurile, mai viu decât pierderile și atribuie aceste câștiguri îndemânării sau norocului, în timp ce minimalizează sau uită pierderile. Această memorie selectivă întărește ideea că sunt buni la jocurile de noroc, chiar dacă pierd mai mult decât câștigă.

Prejudecată retrospectivă

Descriere: După un rezultat, jucătorul crede că ar fi trebuit să prezică acel rezultat și își supraestimează capacitatea de a prezice evenimentele.

Exemplu: Dacă un pariu câștigător este plasat aleatoriu, jucătorul își spune că „știa” că echipa va câștiga, ceea ce îl face să creadă că poate prezice corect alte pariuri viitoare.

Eroarea recuperării împrumuturilor

Descriere: Jucătorul crede că împrumutul de bani pentru a paria mai mult este justificat, deoarece va câștiga și va putea acoperi toate pierderile și datoriile anterioare.

Exemplu: După o serie de pierderi, un jucător împrumută bani pentru a paria din nou, convingându-se că un câștig viitor îi va rezolva problemele financiare și îi va permite să plătească datoria.

Gândirea magică

Credința irațională că anumite acțiuni, gânduri sau obiecte pot influența rezultatul jocurilor de noroc, tendința de a căuta conexiuni supranaturale între evenimentele externe și propriile gânduri, cuvinte și acțiuni. Gândirea magică este adesea considerată una dintre formele așa-numitelor „experiențe asemănătoare psihozei”.

• Talismane norocoase și ritualuri
• Acțiuni superstițioase înainte sau în timpul jocurilor de noroc
• Credința în „semne” sau „semnale”
• Atribuirea victoriilor mentalității personale – „Puterea gândirii pozitive”
• Atribuirea sensului modelelor aleatorii
• Credința că „Universul îmi datorează”
• Credința în aparatele „bune” și „rele”
• Urmărirea pierderilor din cauza unui „sentiment instinctiv”

Consecințele gândirii magice

• Iluzia controlului: o capacitate percepută de a controla sau influența rezultatele care sunt aleatorii sau nu au legătură cu acțiunile jucătorului.
• Întărirea comportamentului: gândirea magică întărește anumite comportamente. Pentru jucători, câștigarea după un anumit ritual sau acțiune (cum ar fi purtarea șosetelor „norocoase”) poate întări convingerea că acțiunea a cauzat câștigul, făcându-i să o repete în viitor.
• Suferință emoțională atunci când nu pot efectua ritualuri: anxietate sau disconfort dacă nu își pot îndeplini ritualurile. De exemplu, un jucător s-ar putea simți anxios sau „ghinionist” dacă nu poate sta în locul său preferat sau nu își poate urma rutina obișnuită de dinaintea jocurilor de noroc.
• Evitarea gândirii bazate pe realitate: gândirea magică i-a determinat adesea pe jucători să evite gândirea mai logică, bazată pe realitate. Jucătorii pot ignora șansele reale sau aleatoriul rezultatelor jocurilor de noroc.
• Ritualuri și superstiții ca mecanisme de adaptare: gândirea magică servește ca mecanism de adaptare. Jucătorii folosesc superstiții pentru a reduce incertitudinea și pentru a se simți mai în control asupra rezultatelor.
• Dificultate în recunoașterea iraționalității credințelor: dificultate în recunoașterea naturii iraționale a credințelor lor. Ei pot ști intelectual că un ritual sau o superstiție nu influențează rezultatele, dar totuși se simt obligați să-l urmeze.