Despre dependente

EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing, RO: Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare) este o metodă terapeutică, susținută științific și recomandată de numeroase organizații la nivel internațional (de exemplu, Organizația Mondială a Sănătății, 2013) pentru intervenția în afecțiunile psihotraumatice. Aceasta este caracterizată prin proceduri standardizate și protocoale care includ stimulari senzoriale bilaterale, cum ar fi mișcări repetate ale globilor oculari, cu scopul de a prelucra amintiri traumatice și experiențe adverse de viață. (Societatea Romana de EMDR).

EMDR este o psihoterapie integrativă bazată pe dovezi pentru tulburarea de stres post-traumatică și a altor tulburări psihiatrice, probleme de sănătate mintală și simptome somatice. Modelul pe care se bazează EMDR, Adaptive Information Processing (AIP), consideră că o mare parte a psihopatologiei se datorează codificării inadecvate a și/sau procesării incomplete a experiențelor traumatice sau tulburătoare de viață. Acest lucru afectează capacitatea clientului de a integra aceste experiențe într-un mod adaptativ. (EMDR Europe)

Atât Organizația Mondială a Sănătății cât și Societatea Internațională de Studii pentru Stres Traumatic au identificat EMDR ca metodă terapeutică  eficientă în tratamentul traumei psihologice. Deși inițial EMDR a fost utilizat pentru tratarea veteranilor de razboi care sufereau de stres post-traumatic, în ultimele decenii aceasta a fost utilizată în tratarea unui numar tot mai mare de afecțiuni, de la adicții la tulburarea de atac de panică, tulburări alimentare, anxietate, depresie samd.

Terapia EMDR este utilizată pentru a ajuta clientul să învețe din experiențele negative din trecut, să se desensibilizeze la factori declanșatori prezenți și să încorporeze modele noi de acțiune care să îi permită să progreseze.

Terapia și protocoalele EMDR pot fi aplicate doar de terapeuți instruți în această metodă de terapie. Cuprinde mai multe etape, care încep de la cunoașterea istoricului tulburării prezente și identificarea țintelor/experențelor din viața clientului care nu au fost procesate adaptativ, generând probleme de ordin psihologic, până la utilizarea stimulării bilaterale prin mișcari oculare.

Terapia EMDR nu trebuie privita ca o formă unică sau separată de tratament ci integrată ca instrument într-un demers psihoterapeutic mai amplu alături de construirea relației terapeutice și intervențiile psihoterapeutice specifice.

În tratamentul adicțiilor, terapia EMDR poate alege drept „ținte” anumite evenimente cu încărcătură emoțională puternică, evenimente traumatice, care au contribuit la dezvoltarea adicției,  sentimentul de pierdere a controlului în fața adicției sau chiar momentele de craving (poftă de consum) care sunt resimțite puternic de client. EMDR poate fi utilizat pentru a descoperi factori declanșatori traumatici asociați cu consumul de substanțe și pentru a ajuta la procesarea lor adaptativă.

Terapia EMDR pentru tratamentul dependenței se bazează pe teoria că mintea poate fi activată pentru a se vindeca singură. În esență, va ajuta creierul să proceseze lucrurile într-un mod nou, eliberând trauma sau blocajele purtate de anumite amintiri.