Despre dependente

Raspuns: pe nesimtite

Acesta este cred, principalul motiv pentru care dependenta de alcool este o boala care raspunde atat de greu la tratament. 10-15-20-25 ani de consum abuziv sunt aproape imposibil de anihilat cu o dezintoxicare si cateva sedinte de consiliere. Este nevoie ca persoana dependenta sa ramana angrenata in consiliere sau alta forma de sustinere (AA, religie, biserica, meditatie, samd) pentru o perioada mai lunga de timp, pana redobandeste controlul cognitiv, emotional si comportamental asupra propriei vieti. Cumva, dependenta de alcool se poate compara cu cancerul, care se devolta la fel de lent, pe nesimtite, si atunci cand ajunge in faza terminala este la fel de greu de eradicat, si in mod similar stiinta nu poate raspunde cu precizie la cauzele bolii.

Daca la inceputul relatiei cu alcoolul, Sergiu se ametea de la o singura bere, in timp, consumand mai des, toleranta la alcool i-a crescut si a fost nevoie sa suplimenteze unitatea de bere pentru a obtine acelasi efect de dezinhibare/relaxare. Incet si sigur, in mai bine de 10 ani Sergiu a ajuns sa aiba o toleranta foarte mare la alcool putand sa consume si 8-9 beri la o ocazie fara sa se ameteasca, motiv pentru care a trecut la bauturi mai puternic alcoolizate pentru a atinge mai repede pragul de intoxicare si implicit relaxare/dezinhibare.

Vorbim de fiecare data in dependenta de alcool de un model tripartit bio-psiho-social. Nu exista un singur factor care declanseaza dependenta la alcool. Nu s-a descoperit o „gena a alcoolismului” care face oamenii alcoolici, o trauma anume care declanseaza alcoolismul, sau o trasatura particulara. Si in familiile cu „alcoolici” cate o generatie mai sare boala dependentei. Este vorba de un cumul de factori care tin de genetica, biologie de psihologia individului si de mediul familial, socio-cultural in care a crescut.

Genetica din spatele alcoolismului este foarte complexa si inca foarte departe de a fi inteleasa. Alcoolismul nu este cauzat de o singură gena, ci mai degrabă de un numar mare de gene care interactioneaza intre ele. Cel putin 51 de gene care afectează alcoolismul au fost descoperite. Genetica influentează multe aspecte ale alcoolismului. De exemplu, genetica influenteaza cat de usor si rapid atingem stadiul de dependenta, cum simtim mahmurelile, cum se simte un individ cand consuma alcool, cat de mult o persoana cauta comportamente riscante si cat de probabil este ca persoana sa se opreasca sau sa continue sa bea. In cazul lui Sergiu el a avut o protectie biologica la efectele negative ale mahmurelii de a doua zi, si isi revenea foarte usor.

Factorii psihologici influenteaza foarte mult probabilitatea ca cineva sa dezvolte o dependenta la alcool. De exemplu, persoanele care sufera de depresie, tulburare bipolara sau anxietate sociala ca Sergiu, au mult mai multe sanse sa dezvolte o dependenta. Mai mult de 40% dintre persoanele care suferă de tulburare bipolara abuzeaza sau sunt dependente de alcool si aproximativ 20% dintre persoanele care sufera de depresie abuzeaza sau sunt dependente de alcool. In cazul acestor persoane putem vorbi de o auto-medicare, adica se indreapta spre alcool, se folosesc de alcool pentru a usura povara/simptomele principalei afectiuni, alcoolismul devenind o boala secundara. De exemplu, pacienti cu schizofrenie afirma ca alcoolul „amuteste” vocile din cap, iar pacienti cu depresie sustin ca alcoolul le ridica starea de spirit. Acest lucru este intalnit in special la persoanele care nu au fost diagnosticate sau care au descoperit ca medicatia creeaza efecte secundare neplacute. In plus, multe tulburari psihologice reduc abilitatea unui individ de a percepe realitatea consumului sau de alcool sau de a ignora riscurile si semnele de avertizare. Anxietatea sociala a lui Segiu a fost „tratata” cu alcool, pentru a se simti mai relaxat in mediile sociale, pentru a avea mai mult curaj la evenimente importante sau la munca.

Mediul familial poate functiona ca un factor protectiv, daca acesta a fost unul favorabil unei dezvoltari armonioase, in care copilul este ascultat si inteles, in care parintii relationeaza sanatos si isi gestioneaza eficient propriul stres, in care exista procupare pentru activitatile copilului si siguranta acestuia, si fata de viata emotionala a acestuia. Studiile spun ca, cu cat mai repede incepe o persoana relatia cu alcoolul, cu atat cresc sansele ca ea sa dezvolte o problema. Indivizii care incep sa consume alcool inaintea varstei de 15 ani au de 4 ori mai multe sanse sa dezvolte o problema decat cei care debuteaza dupa varsta de 21 de ani. Aici este important rolul familiei in a actiona preventiv si a stabili asteptari si consecinte clare vis-a-vis de debutul consumului. Copiii care cresc intr-o familie in care consumul de alcool este practicat uzual sau chiar incurajat, este mai probabil sa dezvolte o dependenta. In aceste familii, consumul de alcool este normalizat poate, si plin de farmec, facandu-l acceptabil din punct de vedere social, asteptat si, eventual dorit, asa cum s-a intamplat si in familia lui Segiu, chiar daca nimeni nu a primit tratament pentru dependenta de alcool.

Mediul socio-cultural poate de asemenea juca un rol in cristalizarea unui model personal al bolii dependentei de alcool. Presiunea exercitată in grupuri este un factor important in directionarea comportamentului, in special la o varsta mai mica, dar poate sa apara la toate varstele. In plus, presiunea si influentele societatii, cum ar fi impresia lasata in mass-media ca consumul de alcool este o modalitate normala de a face fata stresului, poate, de asemenea, sa crească riscul ca persoanele sa abuzeze de alcool. Intr-o tara ca a noastra, fruntasa la consumul de alcool, in care multe melodii populare indeamna sau invoca consumul, in care traditia impune sa servesti musafirii cu niscai alcool, in care nu exista strategii de prevenire nici primara, nici secundara nici macar tertiara, este cu atat mai favorabila pentru dezvoltarea unei tulburari legate de abuzul de alcool. Nici Sergiu nu a fost scutit de acest mediu.

Putem concluziona ca sunt factori multipli care contribuie la dezvoltarea unei dependente de alcool, ingredientul cel mai condimentat fiind insa factorul timp. Nimeni nu devine alcoolic peste noapte, exista factori de risc, usor identificabili de catre oameni cu pregatire, detectabili inca din perioada adolescentei si pre-adolescentei si este esential si in Romania sa incepem sa prevenim primar si sa detectam cat mai devreme o posibila problema de consum, ca oameni ca Sergiu sa aiba un traseu diferit.

Intrebari pe care este bine sa ti le pui daca consumi alcool regulat:

• cand am inceput sa beau alcool de la cate unitati de alcool ma ameteam si de cate unitati este nevoie ca sa ma ametesc acum ?
• este/a fost cineva care a facut aluzii sau apropouri ca consum prea mult ?. De ex. „ne baga pe toti sub masa”
• cand sunt la munca, intr-o situatie presanta, sau ma simt inconfortabil, apare gandul legat de consum cum ar fi: „o sa ajung acasa si o sa ma relaxez la un pahar de vin” sau „in weekend am petrecere si o sa consum” etc.
• cand am avut ultima pauza importanta de la consumul de alcool ?. Daca consumi zilnic, testeaza cum iti este sa opresti cateva zile consumul, sa zicem 3. Daca nu consumi zilnic, testeaza cum este sa intrerupi consumul timp de o saptamana. In caz ca nu reusesti sau apar diverse „motive” care te abat de la aceasta incercare nu-i nimic, repeti experimentul. Daca este nevoie sa il repeti de mai multe ori ar putea sa iti dea de gandit.
• cunosc numarul de unitati considerate de OMS ca fiind nepericuloase pentru sanatate ? (Barbati 2 unitati pe zi, maxim 14 pe saptamana, cel mult 5 la o ocazie, macar 1-2 zile de pauza pe saptamana, iar pentru femei – la jumatate). In UK cantitatitatea permisa la barbati a fost echivalata si pentru femei. 1 unitate = 40 ml tarie = 125 ml vin = 330 ml bere.